la-Arad.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii aradenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Arad

Agerpres

 

Municipiul Arad, reședința județului omonim, este situat în extremitatea vestică a României, în Câmpia Aradului, la 107 m altitudine, pe malurile Mureșului.

Descoperirile arheologice dovedesc faptul că pe teritoriul municipiului Arad au existat așezări omenești încă din perioada neolitică. Săpăturile arheologice din cartierul Aradul Nou au scos la iveală o necropolă și mai multe morminte celtice din secolul IV î.Hr., iar cele efectuate, în 1994, în centrul municipiului au identificat obiecte de ceramică neagră, canelată, precum și cărămizie, lucrate cu mâna, datând din prima perioadă a Epocii fierului (Hallstatt).

Între secolele XI-XIII, Transilvania este cucerită de regii maghiari, ulterior fiind constituite comitatele, între care și comitatul Aradului, alături de districtele românești și de scaunele secuilor și sașilor. Prima atestare documentară referitoare la zona Aradului datează din anul 1028, când aceasta este menționată în contextul luptelor purtate de populația autohtonă împotriva regatului feudal maghiar. Cea dintâi menționare a localității apare într-un document din anii 1078-1081, intercalat într-un altul din 1347. De asemenea, localitatea este menționată și în Cronica pictată de la Viena, în 1331, iar ca oraș (civitas), în 1329.

Aradul a fost ocupat, în 1551, de turci, care ridică aici o nouă cetate, în jurul căreia se dezvoltă noua așezare civilă. Inclus în pașalâcul Timișoara, a fost transformat în sediul unui sangeac. În perioada ocupației otomane (1551-1687) orașul, pe lângă rolul său strategic, devine și un important nod comercial, descris pe larg de vestitul călător turc Evlia Celebi.

Spre sfârșitul secolului XVII, Transilvania este ocupată de armatele austriece, Aradul aflându-se și el, între 1687 și 1867, sub dominația habsburgică, apoi sub dominația Imperiului dualist austro-ungar (1867-1918). La începutul secolului al XVIII-lea, Aradul a fost centrul zonei grănicerești. Cetatea a fost reconstruită și întărită cu noi bastioane (1698-1701) după planurile prințului Eugeniu de Savoya, iar ulterior va fi refăcută (între 1762-1783). În timpul răscoalei antihabsburgice condusă de Francisc Rakoczi II, cetatea Aradului a fost asediată de curuți în 1707, dar fără succes.

În secolele XVIII-XIX, la Arad, și-au desfășurat activitatea 32 de bresle, care vor constitui principala bază de dezvoltare a industriei arădene. Prin renumele produselor sale de fabrică și al articolelor de lux, Aradul era considerat unul dintre cele mai renumite centre manufacturiere ale Imperiului habsburgic.

 

În 1812, la inițiativa episcopului ortodox al Aradului Pavel Avacumovici, ia ființă Preparandia, prima școală pedagogică românească din Transilvania. În 1833, după Paris, Praga, Bruxelles, Viena și Londra, ia ființă, la Arad, cel de al șaselea conservator muzical european. Atât calitatea orchestrei cât și cea a publicului au făcut ca de-a lungul timpului o serie de mari artiști și compozitori să cânte la Arad: Franz Liszt (1846), Johann Strauss-fiul (1847), Pablo Sarsate (1877), Henryk Wiernawski (1877), George Enescu (1922) Bela Bartok (1924). În 1890 ia ființă Societatea Filarmonică din Arad.

Orașul primește statutul de "oraș liber regesc" în 1834.

Începând din secolul al XIX-lea ia amploare lupta de emancipare națională a românilor din Transilvania. La 22 martie 1848, populația orașului se întrunește într-o mare adunare care adoptă programul Revoluției de la 1848-1849. Revoluția se radicalizează în vara lui 1848, iau amploare mișcările țărănești și au loc adunări de protest împotriva ''uniunii'' Transilvaniei cu Ungaria. La finele anului 1848, guvernul revoluționar maghiar face apel la generalul polonez Jozef Bem, care va conduce puternica ofensivă a armatei revoluționare maghiare, cucerind și ocupând, până în martie 1849, cea mai mare parte a Transilvaniei, cu excepția zonei Munților Apuseni.

Sub asediul armatei revoluționare maghiare, trupele imperiale ale garnizoanei din cetatea Aradului au bombardat orașul zilnic, timp de nouă luni. În vara anului 1849, armata revoluționară maghiară reușește să ocupe fortăreața pentru 46 de zile, înainte ca armatele imperiale ruse și habsburgice să o împresoare și să o reocupe. Trupele habsburgice încarcerează în cetate, 500 de ofițeri ai armatei revoluționare, majoritatea lor fiind condamnați la moarte. Printre ei se aflau 13 generali ai armatei revoluționare maghiare, care au fost executați în 6 octombrie 1849. În vara anului 1849, ofensiva trupelor austriece în Transilvania se soldează cu înfrângerea armatei maghiare comandate de generalul Bem, aceasta capitulând la 1 august 1849 la Șiria, lângă Arad.

În 1862 la Arad se formează ''Asociația națională arădeană pentru cultura poporului român''.

În ultima parte a secolului XIX apare si marea industrie (fabrica de mașini Hendel, fabrica de mobilă Lengyel, renumită în Europa, și fabrica de vagoane, înființată de Johann Weitzer), astfel că la începutul secolului XX, orașul Arad putea fi considerat printre cele mai dezvoltate orașe din Transilvania.

Un grup mai radical din rândurile conducătorilor mișcării de emancipare națională a românilor se formează la începutul secolului XX, în jurul ziarului ''Tribuna'' de la Arad (1903-1912), aceștia susținând deschis unirea cu România.

Aradul a fost în perioada 3 noiembrie — 1 decembrie 1918 sediul Consiliului Național Român Central. Acesta a pregătit Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat, la 1 Decembrie 1918, Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Printre liderii acestuia s-au numărat Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș, Ioan Suciu și Ioan Flueraș.

În perioada interbelică, orașul se extinde în continuare prin înglobarea, ca suburbii, a localităților Micălaca, Grădiște, Poltura și Bujac. Marea industrie este reprezentată de uzina Astra (înființată în 1920 prin fuziunea firmei Josef Weitzer cu fabrica de automobile "Marta", unde se fabricau vagoane de cale ferată și de tramvai, automotoare, camioane și chiar avioane), fabrici de textile, moara Neuman, fabrica de mobilă Lengyel, fabrica de zahăr (1926), Uzina Tehnică Arad (becuri electrice, 1935), "Iron" (aparate radio și electrotehnice) ș.a..

 

Transilvania de nord este cedată Ungariei horthyste în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Aradul este și el ocupat, în septembrie 1940, și va fi eliberat de ostașii români în septembrie 1944.

După cel de-al Doilea Război Mondial, Aradul se dezvoltă în continuare ca centru industrial, apărând și noi activități industriale, unele unice în România, cum ar fi fabrica Arădeanca, producătoare de păpuși (1959), și fabrica Victoria, producătoare de ceasuri (1962).

A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recensământul populației din 2011, municipiul Arad avea 159.074 locuitori.

Aradul s-a alăturat, printre primele orașe, revoltei anticomuniste izbucnite în municipiul Timișoara în decembrie 1989. La 15 decembrie 1994, municipiul Arad a fost declarat, de Parlamentul României, oraș-martir.

În Arad este reînființat învățământul superior, prin Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", în 1990, și Universitatea "Aurel Vlaicu", în 1991. De asemenea, Aradul devine și un important pol de atracție pentru investitori. Una dintre cele mai reprezentative companii din Arad este ASTRA Vagoane Călători.

Dintre obiectivele de interes cultural sau turistic amintim: Complexul Muzeal Arad (cu secții de istorie, științele naturii, artă); Teatrul de Stat (înființat în 1948); Filarmonica de Stat (înființată în 1948); Casa memorială ''Vasile Goldiș''; Hotel Ardealul (1841), unde au concertat Franz Liszt în 1846, Johann Strauss-fiul în 1847 și Johannes Brahms în 1879; Teatrul Vechi, cel mai vechi teatru din România — 1817; Cetatea Aradului, construită între anii 1762-1783, în stil Vauban. 

Iubitorii de arhitectură pot admira clădiri construite în stil baroc, renascentist, eclectic, clasic, neogotic sau secession: Palatul Administrativ, Palatul Cenad, Palatul Neumann, Palatul de Justiție, Palatul Finanțelor, Casa Kelemen, Banca Națională, Palatul Szantay, Palatul Bohuș, Palatul Cultural.

Dintre monumente amintim: Monumentul Eroilor din cel de-al Doilea Război Mondial (1958), Statuia soldaților martiri ai Revoluției din 1989 (1994), Monumentul Revoluției din decembrie 1989 (1999), Statuia lui Vasile Goldiș (2000) etc. 

Aradul are și numeroase lăcașe de cult cu valoare istorică: Catedrala "Sf. Anton de Padova", de cult romano-catolic (1904); Biserica Reformată (1852); Catedrala "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul", de cult ortodox (1865); Biserica sârbească "Sf. Petru și Pavel", de cult ortodox (1702, modificată în 1822); Sinagoga neologă (1834); Biserica Roșie, de cult evanghelic-luteran (1906); Biserica "Numele preasfânt al Sf. Fecioare Maria", cult romano-catolic (1821); Biserica "Sf. Mc. Gheorghe", cult ortodox (1845) ș.a.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014