la-Arad.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii aradenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Mănăstirea Maria Radna, important loc de pelerinaj al catolicilor

Agerpres

 

În orașul Lipova, la nord de râul Mureș, la poalele unei culmi ce coboară din creasta principală a Munților Zărandului, se înalță somptuoasă Mănăstirea "Maria Radna", cel mai important loc de pelerinaj din vestul țării al catolicilor, anual fiind vizitată de peste 80.000 de persoane. Potrivit unor cercetări efectuate de un institut de specialitate, s-a stabilit că Mănăstirea "Maria Radna" este cel mai vizitat obiectiv turistic din județul Arad.

Mănăstirea, aflată la mică distanță de drumul european E 68 Arad — Deva, polarizează, prin măreția ei, atenția tuturor celor care tranzitează Lipova pe acest drum. An de an, cu ocazia cu ocazia Solemnității Nașterii Sfintei Fecioare Maria, pe 8 septembrie, sute de pelerini sosesc la Radna pentru a lua parte la oficierea serviciilor religioase rostite în limbile română, maghiară, germană și bulgară, biserica mănăstirii devenind neîncăpătoare.

Începuturile vieții monahale la Radna se pierd în negura timpului, primele mențiuni datând din jurul anului 1327.Ele sunt legate de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care a ridicat aici o mănăstire și o biserică închinată Sfântului Ludovic de Toulouse, unchiul său, ambele fiind încredințate unor călugări franciscani veniți din Bosnia. În 1520, a fost ridicată o capelă mică pe dealul din apropiere, în care au slujit călugării franciscani care s-au refugiat la nord de Mureș atunci când Banatul era ocupat de otomani, pentru ca în 1626 mănăstirea franciscanilor să fie reînființată la Radna. 

Datele vremii menționează faptul că, în anul 1668, Gheorghe Vriconosa din Bosnia a donat capelei fraților franciscani din Radna o icoană a Maicii Domnului tipărită pe hârtie în atelierul unui meșter tipograf din Italia. În septembrie 1695, capela a fost incendiată de către soldații turci, ea arzând până la temelie. Însă, în mod surprinzător, icoana a scăpat intactă din incendiu, aceasta fiind icoana făcătoare de minuni cinstită de credincioși până astăzi.

Însă locul de pelerinaj de la Maria Radna a fost recunoscut public de biserică abia în anul 1750, prin intermediul canonicului Johannes Szlezak.

Deoarece biserica veche a devenit neîncăpătoare, la data de 7 iulie 1756 a fost pusă piatra de temelie a unei noi biserici, care a fost sfințită în 1767 de episcopul Franz Anton Leopold von Engl zu Wagrain, care a mutat, totodată, icoana miraculoasă din vechea capelă în noua și frumoasa biserică, construită în stil baroc. Aceasta are o lungime de 63 metri, o lățime de 16 metri și o înălțime interioară de 21 metri. Înălțimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălțate în anul 1911 cu câte 30 de metri fiecare, este de 67 metri, dominând împrejurimile. 

 

În anul 1770, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a primit o ramă din argint înaltă de 3,3 metri și lată de 2,7 metri, confecționată între anii 1769 — 1771, la Viena, în atelierul lui Joseph Moser, meșterul aurar al Curții Imperiale, o operă de artă unică în această parte a Europei.

Lucrările la biserică au fost finalizate în anul 1820, în același an fiind aplicate pe icoană două coroane din aur și pietre prețioase, donație a lui Alexander von Rudnay, Arhiepiscop de Esztergom. Se spune că, în drumul său către Esztergom, von Rudnay ar fi poposit câteva luni la Mănăstirea Maria Radna, în așteptarea investirii oficiale ca și cardinal al Ungariei, îndrăgostindu-se iremediabil de aceste locuri. Din acest motiv el a lăsat cu limbă de moarte apropiaților săi ca, la moartea sa, inima să îi fie scoasă din piept pentru a-i fi păstrată în Biserica mănăstirii Maria Radna. Lucru care s-a și întâmplat, inima acestuia fiind păstrată într-o firidă săpată într-un perete al bisericii, în imediata apropiere a Icoanei făcătoare de minuni. 

Statuile sfinților Iacob și Ana, înalte de 3 metri, care pot fi văzute în incinta bisericii, au fost realizate de sculptorul Ferdinand Stuefflesser, din Tirolia, iar tavanul, pictat, în anul 1762, de vienezul Ferdinand Schiessl. Orga a fost realizată, în anul 1905, de firma 'Leopold Wegenstein & Fiii', una dintre cele mai renumite din acei ani. În anul 1985, sculptorul Toth Istvan din Budapesta realizează noul altar din marmură albă de Carrara.

În perioada interbelică, viața monahală își continuă aici cursul firesc, în anul 1935 înregistrându-se aici cei mai muți pelerini din istoria mănăstirii.

În schimb, după 1948, pelerinajele au fost interzise, ele fiind reluate cu o mai mică amploare în anii '70. Anul 1990 a adus însă un nou început pentru viața religioasă a mănăstirii. Pelerinaje au loc de Sfânta Maria, atunci când mii de oameni se adună aici pentru a se ruga. 

Biserica a fost ridicată în anul 1992 la rang de Basilica Minor cu hramul 'Maica Harurilor', de către Papa Ioan Paul al II-lea.

După o prezență seculară aici, călugării franciscani au părăsit mănăstirea la data de 1 octombrie 2003, motivul fiind acela al lipsei de frați. Drept urmare, viața locului de pelerinaj este încredințată clerului diecezan, primul paroh numit aici fiind părintele Andreas Reinholz, Canonicus Arhidiaconus în cadrul Capitoliului Catedralei Diecezei Romano—Catolice de Timișoara.

În prezent se află în derulare un proiect de renovare și includere în circuitul turistic internațional a Ansamblului Basilicii și Mănăstirii "Maria Radna". Valoarea proiectului este de peste 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane de lei reprezintă o finanțare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timișoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în cadrul domeniului major de intervenție 5.1 al Programului Operațional Regional "Consolidarea și valorificarea patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurii aferente", contribuția din bugetul național fiind de 4,5 milioane de lei. 

Proiectul, care urmează a se finaliza în anul 2015, presupune restaurarea bisericii principale și a altor trei monumente istorice din cadrul complexului, precum și amenajarea spațiilor din jurul ansamblului mănăstiresc, până la marginea DN 7. Este prevăzută consolidarea turnurilor din beton, înalte de aproape 70 de metri, care datează din anul 1911. Cu această ocazie vor fi întărite fundațiile, vor fi înlocuite elementele deteriorate ale șarpantelor, va fi completată zidăria lipsă. Pentru valorificarea substanței istorice, ferestrele și ușile vor fi restaurate prin metode specifice monumentelor și se vor reface finisajele nepotrivite, astfel încât atmosfera barocă să fie cât mai fidel redată.

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști în această zonă se are în vedere și amenajarea muzeului ecumenic Maria Radna, în cele nouă foste chilii ale mănăstirii și care va cuprinde colecția de obiecte care se află în clădirea mănăstirii. Muzeul va avea ca tematică pelerinajul bisericesc și mănăstiresc în perioada cuprinsă între secolul al XVII-lea și până în prezent. 

Potrivit părintelui paroh Andreas Reinholz, în mănăstire se află, în prezent, 500 de obiecte votive, o parte din această colecție fiind supusă deja cercetărilor. De asemenea, la intrarea în muzeu este prevăzută amenajarea unei camere de proiecție video și multimedia. Pentru valorificarea durabilă a ansamblului și includerea în circuitul turistic se vor crea funcțiuni noi pentru muzeul votiv, spații multifuncționale pentru evenimente și un centru info-turistic, o bibliotecă cu peste 10.000 de volume, sisteme de iluminat arhitectural, amenajări peisagistice.

'Oamenii vin aici să se roage, dar și să vadă și să afle ceva despre trecutul acestei mănăstiri, aici urmând să găsescă foarte multe lucruri. În cadrul proiectului se va reface o parte a clădirii, unde va fi amenajat un muzeu, care va reflecta istoria Ordinului Franciscan din sud-estul Europei și un altul cuprinzând obiectele noastre de valoare. În anul 2011, media pelerinilor care ne-au vizitat a depășit 200 de persoane pe zi, acesta fiind cel mai vizitat loc din județul Arad', a adăugat părintele Andreas Reinholz, preot paroh al Basilicii Minor "Maria Radna".

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.

 


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014