la-Arad.ro
Fondat
2012 |
Site
dedicat informarii aradenilor.
|
Acasa | Social | Politic | Economic | Legislatie | Sanatate | Medicina | Sport | Divertisment | Anunturi | Utile | Forum | Mall | Contact
Lipova legenda celor trei cetăți
Radio R. Regional
Haideți astăzi să dăm puțin în
mintea copiilor și să descoperim, jucându-ne, un oraș ce pastrează încă urmele
urmele unei străvechi istorii: Lipova.
Situat în nord-estul Banatului,
la 32 km de Arad, orașul s-a format din contopirea a trei așezări istorice:
Radna și Șoimoș pe malul drept al Mureșului, respectiv Lipova istorică, pe malul
opus.
Prima atestare documentară a
orașului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324
așezarea este menționată sub denumirea de castellanus de Lypua, topic ce
reflectă caracterul fortificat al așezării de la acea vreme.
Fiind amplasată pe râul Mureș, deci în nordul Banatului, Lipova a fost permanent disputată de habsbrugi și de otomani. Între 1552 1595 si 1613 1718, a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Pacii de la Passarowitz în 1718, orașul a revenit definitiv în mâna habsburglor.
Totuși, Lipova este una dintre
putinele localitati stăpânite de turci în care s-au mai pastrat urme ale
acestora. Bazarul turcesc unic în România și canalizarea, ambele funcționale
încă după mai bine de patru secole, sunt grăitoare în acest sens.
În perioada medievală, Lipova a
fost un oraș înfloritor, mai dezvoltat decât Aradul, iar negustorii din întreg
Imperiul Otoman au trecut pe aici, unde au încercat să-și vândă produsele.
Astăzi, Bazarul turcesc adăpostește micii întreprinzători din oraș, dar clădirea
necesită reparații serioase.
Cetatea Șoimoș este una dintre
cele trei cetăți medievale aflate pe teritoriul județului Arad, alături de cele
de la Șiria și Dezna. Este una dintre cele mai bine păstrate din țară și se pare
că numele i se trage de la pasiunea castelanilor de a crește șoimi pentru
vânătoare. A fost construită după primele invazii ale tătarilor în zonă de către
o familie nobiliară și este atestată documentar din anul 1278.
Există și o legendă a celor trei
cetăți: Șoimoș, cu accentul pus ungurește pe prima vocală, Dezna, accentul fiind
plasat tot acolo, pe primul e și, respectiv, Șiria, pe care o pronunțăm de
asemenea ca regionalism local, cu accent pus de această dată la coadă, precum la
farfuria.
Ei bine, legenda spune despre
aceste cetăți că au fost construite de trei surori. Prima a spus: Dacă mă ajută
Dumnezeu, cetatea mea va fi terminată mâine. A doua a consimțit așișderea, însă
cea de-a treia le-a sfidat spunând: Chiar dacă nu mă ajută Dumnezeu, cetatea
mea va fi gata mâine!. După ce meșterii au desăvârșit construcția, drept
pedeapsă pentru necredința ei, cetățile s-au prăbușit, fecioarele s-au
transformat în trei șerpi albi purtând o coroană și o cheie de aur în gură.
Legenda mai spune că șerpii apar în fiecare an, așteptând un eliberator care să
le ia povara coroanelor și să le elibereze cu cheile. De abia atunci ei se vor
transforma din nou în fete și cetățile se vor înalța din nou în toată
splendoarea lor de odinioară.
De pe platoul cetății aveți o
priveliște fantastică asupra Văii Mureșului și a munților domoli din Țara
Zarandului. Tot de la acea înălțime puteți admira Lipova, situată pe malul stâng
al Mureșului, deci în Banat și Radna, localitatea vecină de pe malul drept, care
aparține de Ardeal. (Mureșul este considerată frontieră naturală a Banatului și
așa se face că Aradul este jumătate în Banat și cealaltă jumătate în Ardeal:
Mureșul trecând chiar prin municipiul reședință de județ arădean)
De la Șoimoș, se poate ajunge la
Mănăstirea Maria Radna, loc de pelerinaj spre cinstirea Sfintei Fecioare Maria
la fiecare miez de august.
În prezent Maica Harurilor
bazilica Maria Radna, trece printr-un proces complex de restaurare. Începând cu
primăvara anului 2015, după finalizarea proiectului Regio, se estimează că
lăcașul de cult va primi peste 50.000 de vizitatori anual, iar sezonul turistic
în zonă se va prelungi de la 6 la 12 luni.
Mii de credincioși vin în fiecare
an să se roage la această Sfintei Fecioare Maria. Mulți dintre ei caută, sub
copacii din spatele mănăstirii, Lacrimile Maicii Domnului, plante despre care
unii cred că produc în mod natural mir și vindecă anumite boli. Cei care le
găsesc, le duc acasă, convinși că, puse în apă și însoțite de rugăciuni către
Sfânta Fecioară, feresc de rele pe timp de furtună, de boală sau de alte
necazuri
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.
laAnunt.ro |eMedic.ro | LaMedic.ro | laExecutareSilita.ro | laHotel.ro | laZiar.ro | la-Facultate.ro | la-Firma.ro | la-Mall.ro | la-Masa.ro | la-Televizor.ro | Spune-ti parerea.ro
la-Romania.ro | la-AlbaIulia.ro | la-Alexandria.ro | la-Bacau.ro | la-BaiaMare.ro | la-Balti.ro | la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro | la-Botosani.ro | la-Braila.ro | la-Brasov.ro | la-Bucuresti.ro | la-Buzau.ro | la-Calarasi.ro | la-Chisinau.ro | la-ClujNapoca.ro | la-Constanta.ro | la-Craiova.ro | la-Deva.ro | la-DrobetaTurnuSeverin.ro | la-Focsani.ro | la-Galati.ro | la-Giurgiu.ro | la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro | la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro | la-Onesti.ro | la-Oradea.ro | la-PiatraNeamt.ro | la-Pitesti.ro | la-Ploiesti.ro | la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro | la-Resita.ro | la-Roman.ro | la-SatuMare.ro | la-SfantuGheorghe.ro | la-Sibiu.ro | la-Slatina.ro | la-Slobozia.ro | la-Suceava.ro | la-Targoviste.ro | la-TarguJiu.ro | la-TarguMures.ro | la-Timisoara.ro | la-Tulcea.ro | la-Turda.ro | la-Vaslui.ro | la-Zalau.ro
eSante.ro | Journaux.ro | laTele.ro | Magasins.ro | Medecin.ro | Universites.ro
©2014